Ce sunt psihozele?
Care sunt principalele psihoze?
-
Psihozele sunt definite prin prezența delirului, a halucinațiilor și absența conștienței bolii, adică pacientul nu realizează prezența semnelor de boală. Dacă i se atrage atenția asupra lor, le va nega sau va susține existența lor, indiferent de cât de multe dovezi i se vor prezenta pentru a demonstra contrariul.
-
Acestea afectează funcționarea și modul în care persoana se raportează la realitate și necesită asistență medicală specializată.
-
Principalele psihoze sunt:
-
schizofrenia
-
tulburarea schizofreniformă
-
tulburările afective severe cu simptome psihotice
-
tulburarea afectivă bipolară
-
tulburarea schizo-afectivă
-
tulburările psihotice acute și tranzitorii
-
tulburările delirante
-
Cum evoluează psihozele?
-
Deși există pacienți care prezintă un episod psihotic unic în primii 5 ani de la diagnosticare, majoritatea vor avea episoade recurente.
-
În absența tratamentului, evoluția tulburării este cronică și uneori progresivă cu agravarea simptomelor de boală.
-
Factorii de prognostic negativ sunt:
-
predispoziție genetică și alte cazuri de psihoză în familie
-
susținerea din partea familiei, prietenilor și colegilor este redusă sau absentă
-
debut la vârstă tânără (copilărie, adolescență)
-
perioadă lungă de instalare a bolii (prodrom lung)
-
durată lungă a primului episod (peste 6 luni), ceea ce sugerează rezistență la tratament
-
remisiune incompletă a simptomelor după primul episod
-
tratamentul nu este prescris sau administrat corespunzător
-
consum concomitent de droguri (inclusiv alcool, tutun)
-
Cum se tratează psihozele?
-
Tratamentul constă în medicație psihotropă prescrisă de medicul psihiatru.
-
Principalele medicamente folosite sunt antipsihoticele, la care se pot asocia, în funcție de fiecare pacient în parte, anxiolitice, stabilizatori afectivi sau hipnotice.
-
În faza acută, dozele sunt mai mari, iar în faza de menținere a remisiunii, dozele vor fi scăzute la recomandarea medicului.
-
Tratamentul antipsihotic de întreținere va fi adaptat periodic fiecărui pacient în parte și poate consta în:
-
comprimate/soluții orale administrate zilnic
-
SAU
-
injecții cu eliberare prelungită a medicamentului în corp, ce au avantajul de a fi administrate la perioade mai îndelungate de timp (la două săptămâni, o lună sau trei luni, în funcție de medicament și de boală)
-
Cum se diagnostichează din timp psihozele?
-
Orice modificare a comportamentului, în special la vârste tinere (17-20 ani) sau apariția unui comportament bizar, neobișnuit poate ridica suspiciuni în ceea ce privește o boală psihiatrică.
-
Debutul tulburării este cel mai frecvent lent, progresiv, având o fază de început (prodromală) ce poate dura luni sau chiar ani de zile.
-
În această fază, simptomele sunt nespecifice, reprezentate de retragere socială, dezinteres, scăderea rezultatelor la învățătură sau la locul de muncă.
-
De multe ori psihozele pot debuta cu o simptomatologie asemănătoare depresiei, precum:
-
energie vitală scăzută
-
incapacitatea de a resimți plăcerea
-
memorie afectată și atenția scăzută
-
tendința spre retragere socială
-
poftă de mâncare scăzută
-
insomnie
-
-
În alte situații, psihozele pot debuta cu o simptomatologie asemănătoare anxietății, când există riscul ca persoana să consume droguri sedative (marijuana) pentru a se liniști. Drogurile pot grăbi declanșarea bolii psihice.
-
Alte comportamente care ar putea sugera debutul unei boli psihice:
-
un consum exagerat și nejustificat de tutun la un nefumător sau creșterea bruscă semnificativă a cantității consumate la un fumător
-
un interes neobișnuit și exagerat pentru religie, spiritualitate
-